Panel de biologie moleculară: Boli Respiratorii

Se știe că prin tractul respirator pot fi transmise numeroase virusuri și bacterii care provoacă boli respiratorii acute. Acestea pot fi transmise prin contact direct cu o persoană infectată, prin aerosoli sau prin contactul cu suprafețe contaminate. Într-un an obișnuit, milioane de oameni se îmbolnăvesc de boli respiratorii acute, iar unele dintre aceste boli pot fi severe sau pot duce la complicații care pot pune viața în pericol.

Panel de biologie moleculară: boli respiratorii – Testul calitativ de diagnosticare prin biologie moleculară a agenților patogeni care provoacă boli respiratorii. Analiza permite identificarea dintr-o probă biologică a unei varietăți largi de microorganisme: virusuri (Influenza Virus tip A, Virusul paragripal uman tip 1, Influenza Virus tip A H1N1, Virusul paragripal uman tip 2, Influenza Virus tip A H3, Virusul paragripal uman tip 3, Influenza Virus tip B, Virusul paragripal uman tip 4, Human Metapneumovirus, Coronavirus HKU1, Virus respirator sincițial tip A, Coronavirus NL63, Virus respirator sincițial tip B, Coronavirus OC43, Rinovirus uman, Coronavirus SARS-CoV-2, Enterovirus, Bocavirus, Adenovirus) și bacterii (Bordetella pertussis, Bordetella parapertussis, Mycoplasma pneumoniae).
Bolile respiratorii acute produse de organisme incluse în panou sunt printre cele mai frecvente.

Bordetella pertussis este bacterie responsabilă de tusea convulsivă, o afecțiune care afectează în principal copiii mici și poate provoca complicații severe, cum ar fi pneumonie, convulsii și encefalopatie. De asemenea, poate provoca tuse persistentă la adulți și adolescenți.
Bordetella parapertussis cauzează o boală similară cu tusea convulsivă, dar de obicei cu simptome mai puțin severe. Totuși, la sugarii mici, boala poate provoca probleme respiratorii severe.
Mycoplasma pneumoniae este o bacterie care cauzează pneumonie atipică sau pneumonie la plimbare. Infecția cu Mycoplasma pneumoniae este una dintre cauzele frecvente de pneumonie la copii și adulți tineri.
Influenza virusurile tip A și B sunt principalii agenți cauzali ai gripei, o boală respiratorie acută cu simptome cum ar fi febră, tuse, dureri în gât, dureri musculare, cefalee și oboseală. Infecția cu virusul gripal poate provoca complicații severe, cum ar fi pneumonie și insuficiență respiratorie, în special la persoanele cu boli cronice, vârstnici și copii mici.
Coronavirusurile sunt o familie largă de virusuri care pot cauza boli respiratorii, variind de la răceala comună până la boli severe precum SARS (Sindromul Respirator Acut Sever), MERS (Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu) și COVID-19.
Rinovirusul uman este principalul agent cauzal al răcelii comune. Deși infecția este de obicei ușoară și se rezolvă de la sine, rinovirusul poate provoca complicații cum ar fi sinuzită și otită medie, iar la persoanele cu boli pulmonare cronice poate duce la exacerbarea simptomelor acestora.
Virusul paragripal uman poate provoca infecții respiratorii la persoane de toate vârstele, dar copiii mici sunt cei mai susceptibili. Simptomele pot varia de la cele ale unei răceli ușoare până la bronșită și pneumonie.
Virusul respirator sincițial este un agent major de infecții respiratorii inferioare la sugari și copii mici. Poate provoca bronșiolită și pneumonie, și este un motiv comun de spitalizare la copii.
Human Metapneumovirus este un alt virus care cauzează infecții respiratorii, în special la copii, vârstnici și persoane cu sistemul imunitar slăbit. Simptomele sunt similare cu cele ale gripei și pot evolua către bronșită sau pneumonie.
Enterovirusurile pot provoca o varietate de boli, de la răceli până la meningită aseptică, iar anumite tipuri pot duce la paralizie.
Adenovirusurile sunt o familie de virusuri care pot cauza o gamă largă de boli la oameni, de la răceli comune la afecțiuni mai severe precum pneumonia, bronșită, conjunctivită (cunoscută și sub numele de ochi roșii), gastroenterită și, în cazuri rare, inflamația vezicii urinare și a creierului.
Bocavirusul uman este un virus relativ nou descoperit, identificat pentru prima dată în 2005. Este cunoscut ca un cauzator de infecții ale tractului respirator, în special la copii. Bocavirusurile sunt adesea asociate cu alte infecții virale, ceea ce face dificilă determinarea impactului lor exact asupra bolii.

Toți acești agenți patogeni pot fi detectați cu ajutorul acestui panel de biologie moleculară. Având în vedere gama largă de simptome posibile, este esențial ca medicul să fie capabil să identifice agentul cauzator pentru a asigura un tratament adecvat și eficient.

Materiale:

Raclaj nasofaringian: Acesta este cel mai comun tip de eșantion folosit pentru testarea virală respiratorie, inclusiv pentru virusul gripei și coronavirus. Un tampon este introdus în nări și până în nasofaringe, unde este rotit și apoi retras. Acesta colectează celule și secreții din tractul respirator superior.
Raclaj din gât: Un tampon este folosit pentru a colecta celule de la nivelul gâtului și amigdalelor.
Spută: Aceasta este mucusul care este tușit din căile respiratorii inferioare (plămâni și bronhii).
Lavaj bronhoalveolar: Acesta este un eșantion colectat din tractul respirator inferior, de obicei într-un cadru spitalicesc, și este adesea folosit atunci când se suspectează o infecție a tractului respirator inferior.
Aspirat traheal: Acesta este un eșantion de secreții din tractul respirator inferior colectat printr-un tub introdus în trahee. Acest lucru este de obicei făcut la pacienții grav bolnavi care sunt intubați.

Este important de notat că tipul specific de eșantion necesar poate varia în funcție de testul și patogenul respirator specific care se testează, iar laboratorul furnizează instrucțiuni specifice privind tipul și volumul specimenului necesar. Colectarea, transportul și depozitarea corespunzătoare a specimenelor sunt esențiale pentru a asigura rezultate exacte. Urmați întotdeauna instrucțiunile de la medicul dumneavoastră pentru colectarea și manipularea eșantioanelor.

Limite și restricții pentru colectarea probelor:

Alimentație și hidratare: Pacientul nu trebuie să mănânce sau să bea nimic cu cel puțin 2 ore înainte de recoltarea probei.
Medicamente: Pacientul nu trebuie să ia antibiotice sau alte medicamente care ar putea afecta rezultatele testului, fără a discuta mai întâi cu medicul său.
Fumatul: Pacientul nu trebuie să fumeze înainte de colectarea probei, deoarece fumatul poate afecta calitatea probei.
Starea de sănătate: Dacă pacientul are o infecție a gurii sau a gâtului, aceasta ar putea afecta rezultatele testului. De asemenea, pacientul ar trebui să informeze medicul dacă are vreo alergie la orice tip de material folosit pentru recoltarea probei.
Activitate fizică: Se recomandă ca pacientul să evite activitatea fizică intensă înainte de colectarea probei, deoarece aceasta poate afecta rezultatele.

Vă rugăm să urmați întotdeauna instrucțiunile date de laborator sau de personalul medical care colectează proba pentru a vă asigura că rezultatele testului sunt cât mai precise posibil.