Vă rugăm să activați dispozitivul în
modul portret
https://www.medpark.md
Găsesc un doctor Fac o programare Găsesc un serviciu

Obezitatea crește riscul de cancer mamar, fapt demonstrat de numeroase studii

Noutăți
19 nov, 2020

Ținerea masei corporale sub control este o provocare pentru majoritatea oamenilor. De fapt, potrivit ultimului sondaj public, efectuat de Biroul Naţional de Statistică al RM în 2019, avem un procent înalt de maturi cu masa excesivă a corpului 36,3% și cu obezitate - 24,1% (12,8% la bărbaţi şi 32,9% la femei).

Obezitatea înseamnă un risc mai mare de afecțiuni grave pentru populație, inclusiv diabet, boli cardiovasculare și unele tipuri de cancer. Pentru femei, supraponderalitatea și obezitatea după menopauză cresc riscul de cancer mamar. Este demonstrat că persoanele cu exces de țesut adipos au risc mai mare de a dezvolta cancer mamar din cauza creșterii nivelului de estrogen în organism, dar și din cauza nivelurilor mai ridicate de insulină. Totodată, studiile sugerează că riscul este mai mare pentru femeile care au adăugat kilograme la maturitate, față de cele care au fost supraponderale din copilărie și grăsimea din zona taliei este mai periculoasă decât cea din zona șoldurilor și coapselor.

Legătura dintre masa corporală și riscul de cancer mamar reprezintă, de fapt, un proces mai complicat. Dr. Dragomir Tîmbur, chirurg mamolog Medpark, vine cu mai multe explicații în continuare.

Cazurile de cancer mamar sunt de 2,4 ori mai frecvente la pacientele cu nivel mare de insulină

S-a demonstrat că obezitatea provoacă hiperinsulinemie. Într-un studiu prospectiv, cazurile de cancer mamar au fost de 2,4 ori mai frecvente la pacienții cu cele mai mari nivele de insulină pe nemâncate față de cei cu cel mai mic nivel. Această asociere a fost observată la femeile care nu erau diabetice și nu foloseau niciun fel de terapie hormonală.

Starea metabolică asociată cu obezitatea poate avea roluri directe și indirecte în dezvoltarea cancerului. De exemplu, o stare de surplus energetic poate propulsa în mod direct tumorogeneza și creșterea tumorii prin furnizarea de mai multă ATP (energie) pentru creșterea volumului de celule, iar dovezile recente susțin dezvoltarea inhibitorilor metabolici vizați ca terapie împotriva cancerului.

Sindromul metabolic la pacienți și evaluarea riscului de cancer mamar

Sindromul metabolic este definit, în mod clasic, prin prezența a trei sau mai multe dintre următoarele condiții:

  • obezitate centrală (circumferința taliei mai mare de 89 cm la femei);
  • hipertensiune arterială (tensiune arterială> 140/90 mmHg);
  • insulinorezistența (glucoza pe nemâncate > 6.1 mmol/dL ), colesterol HDL scăzut (<1.3mmol/L);
  • trigliceride ridicate (>1.7mmol/L).

Deși fiecare dintre aceste componente este asociată în mod independent cu cancerul de sân, un studiu retrospectiv amplu realizat în Japonia a arătat că asocierea factorilor din sindromul metabolic crește riscul de cancer de sân de 2,87 ori. Rezultate similare au fost observate și într-o meta-analiză efectuată în SUA care a arata că sindromul metabolic a crescut riscul relativ (RR) de cancer de sân cu 47% .

Dieta constantă bogată în grăsimi și obezitatea au impact profund asupra funcției celulare

Se consideră că aceasta promovează tumorigeneza atât prin semnalizare directă (semnalizare adipokină și celule progenitoare adipoase), cât și prin mecanism indirect (factor de creștere a insulinei (IGF), infiltrarea macrofagelor și dislipidemia). Pe lângă adiponectină și leptină, care sunt cei doi hormoni predominanți derivați din țesut adipos, alte citokine, inclusiv estrogenul, factorul de necroză tumorală alfa (TNFα) și interleukina-6 (IL-6), sunt secretate de aceleași celule adipoase și sunt implicate ca factori oncogeni.

Scăderea nivelului de adiponectine, asociată cu obezitatea, crește riscul de cancer

Este un factor adipokinic secretat în mod specific de țesutul adipos și este un regulator negativ al inflamației și proliferării celulare. Cu toate acestea, în stările de obezitate, nivelurile sistemice de adiponectină scad. Interesant este faptul că nivelurile scăzute de adiponectină sau mutații ale adiponectinei sau receptorilor acesteia duc la scăderea semnalizării adiponectinei, ceea ce pare să coreleze cu riscul crescut de multiple tipuri de cancer. Astfel, se crede că adiponectina are activitate antineoplazică, susținută de dovezi cel puțin în modelele experimentale de cancer în care administrarea adiponectinei pare să reducă proliferarea celulară, vascularizația și invazia tumorii.

Impactul leptinei în progresia tumorilor este studiat și demonstrat

În stările de obezitate cronică, supraabundența de leptină, un hormon produs de celulele adipoase care reglează echilibrul energetic, pare să inițieze o cascadă pro-inflamatorie prin inducerea secreției de IL-1, IL-6, IL-12 și TNFα de către celule imune și creșterea producției de radicali liberi de oxigen. Impactul leptinei în promovarea progresiei tumorii este deosebit de bine studiat și demonstrat, iar gena receptorului de leptină, este exprimată în mai multe tumori solide la om.

Obezitatea poate favoriza dezvoltarea cancerului prin crearea unei stări inflamatorii sistemice cronice

Tot mai multe dovezi sugerează că obezitatea poate determina dezvoltarea cancerului în mod indirect prin crearea unei stări inflamatorii sistemice cronice, care poate fi favorabilă tumorigenezei prin promovarea factorului de creștere și a semnalizării citokinelor, a angiogenezei și a modificării celulare sau, alternativ, prin interferența cu uciderea celulelor tumorale mediată de imunitate sau supresia cancerului. Impactul răspunsului imun cronic neregulat sau afectat este evidențiat de o incidență crescută a cancerelor cu debut precoce la pacienții cu boli autoimune (de exemplu, cancer esofagian la pacienții cu reflux gastroesofagian, cancer colorectal la pacienții cu boală inflamatorie intestinală și boală celiacă) și la pacienții cu supresie imună (de exemplu, boala Hodgkin și seminomul testicular la pacienții cu HIV/SIDA).

Rolul estrogenului

Stările cronice însoțite de nivel de estrogen ridicat determină dezvoltarea și proliferarea celulelor mamare și, în consecință, are un rol semnificativ în promovarea cancerului de sân hormonal pozitiv. După menopauză, activitatea aromatazei din compartimentul țesutului adipos este sursa primară de estrogen datorită conversiei androgenilor în estrogen, iar activitatea aromatazei este stimulată de alți factori proinflamatori, inclusiv TNFα și IL-6, precum și IL-1beta. Acest lucru este agravat de faptul că biodisponibilitatea sistemică a estrogenilor este în continuare crescută datorită globulinei reduse care leagă hormonul steroidic seric, rezultând astfel o biodisponibilitate crescută a estrogenului. În comparație cu femeile cu greutate normală (Indicele masei corporale – IMC < 22), femeile obeze (IMC > 30) au niveluri cu 130% mai ridicate de estradiol.

Celulele stem canceroase

Un mecanism alternativ prin care obezitatea ar putea conduce la tumorigeneză este promovarea creșterii sau diferențierii celulelor stem canceroase sau a celulelor progenitoare care poate fi inițiată de leptină, așa cum este descris mai sus. De un interes deosebit sunt celulele stem derivate din grăsime, care se pot diferenția în fibroblaste asociate cancerului și, prin urmare, contribuie direct la efectele tumorigenice din microambientul tumorii. În plus, țesutul adipos poate conține celule stem multipotente adulte care pot promova invazia, creșterea celulelor tumorale sau pot stimula apariția noilor vase de sânge (angiogeneza).

Există dovezi concludente că atenuarea factorilor de risc metabolici poate reduce recidivele cancerului de sân și îmbunătățește rata de mortalitate. Chiar dacă mecanismul exact al modului în care obezitatea afectează supraviețuirea pacientelor cu cancer de sân este neclar, unele date sugerează că IMC este asociat în mod semnificativ cu patogeneza cancerului de sân. De exemplu, s-a dovedit că IMC mai mare este asociat cu un subtip nefavorabil al receptorilor tumorii mamare. Pacienții obezi au fost mai predispuși să fie diagnosticați cu cancer de sân triplu negative care este cel mai agresiv subtip și mai puțin probabil să fie diagnosticați cu tumori luminale A, care, în general, au rezultate mai bune, comparativ cu pacienții cu greutate normală. Astfel, obezotatea nu numai că predispune femeile la tumori cu prognostic slab, dar mai afectează recurența și ratele de mortalitate, independent de subtipul tumorii.

Peste 30% din cazurile de cancer mamar pot fi prevenite prin modificări nutriționale și exerciții fizice.

În timp ce terapia citotoxică convențională are un rol definit în tratamentul și controlul cancerului, din punct de vedere al sănătății publice, într-un sistem medical modern măsurile de prevenire a cancerelor asociate obezității sunt la fel de importante.

Primul aspect al modificării stilului de viață este pierderea în greutate. Eliassen și colaboratorii au constatat că femeile care au pierdut cel puțin 10 kg după menopauză, au menținut greutatea scăzută și nu au folosit niciodată hormoni postmenopauzali au avut cu 57% mai puține șanse de a dezvolta cancer de sân decât cele care au păstrat masa corporală fără ca să slăbească. În plus, o meta-analiză a 20 de studii a arătat că pierderea în greutate a redus semnificativ incidența cancerului de sân.

Un al doilea aspect al modificării stilului de viață este creșterea nivelului de activitate fizică. Mai multe studii au descoperit că activitățile fizice regulate atenuează riscul de cancer mamar. Acestea includ activități moderate, cum ar fi mersul pe jos, drumeții, înot și dans și activități viguroase, cum ar fi antrenamentele de rezistență. În cadrul unui studiu fiecare activitate a fost evaluată utilizând indicele de sarcină echivalentă metabolică (SEM), prin care 3 ore SEM se definește ca mersul de 3 până la 5 km/h timp de 1 oră. Autorii studiului au descoperit că pacienții care au avut în medie 9 sau mai multe ore SEM pe săptămână au un risc mai mic de mortalitate în comparație cu femeile care nu au activitate fizică iar beneficiul a fost pronunțat în special la femeile cu tumori hormonal pozitive.

Un posibil mecanism prin care activitatea fizică scade riscul de cancer mamar este prin scăderea nivelului circulant de estrogen. Un studiu randomizat a 173 de femei supraponderale postmenopauzale (IMC > 24) care nu erau supuse unei terapii hormonale a divizat lotul într-un grup cu regim de exerciții fizice și în alt grup cu regim de întindere. Regimul de exerciții fizice a constat din 45 de minute de activitate de intensitate moderată 5 zile pe săptămână timp de un an. Regimentul de întindere a fost o dată pe săptămână timp de 45 de minute. Chiar și după doar 3 luni, exercițiile au scăzut nivelurile de estronă, estradiol și estradiol liber (3,8%, 7,7% și 8,2%), în timp ce regimul de întindere nu a avut modificări sau a aratat niveluri crescute. Femeile care pierduseră grăsime corporală au avut cea mai mare schimbare în aceste niveluri hormonale, sugerând importanța activității fizice și menținerea unei greutăți sănătoase în reducerea riscului de cancer mamar.

Dacă aveți kilograme în plus, pierderea a 5%-10% din greutate vă îmbunătățește starea generală de sănătate. Un obiectiv recomandat pentru majoritatea femeilor supraponderale este să reducă câte o jumătate de kilogram pe săptămână timp de 6 luni. Mai mult decât atât, exercițiile fizice pot, de asemenea, să scadă riscul de cancer de sân mai mult și mai presus decât impactul pe care îl pot avea asupra pierderii în greutate. Multe studii au descoperit că exercițiile fizice regulate sunt un obicei sănătoas pentru glandele mamare, 75 până la 150 de minute de mers pe jos rapid în fiecare săptămână s-a dovedit a micșora riscul pentru afecțiunile glandelor mamare. Creșterea intesității și practicarea de rutina a exercițiilor poate reduce și mai mult riscul de cancer mamar.

De ce să alegi Centrul Oncologie Medpark:
  • Singurul centru oncologic din Moldova cu ciclu complet, închis de servicii.
  • Prima instituție medicală cu abordarea standardelor, protocoalelor NCCN, ESMO;
  • Echipă multidisplinară care colaborează la toate etapele (Tumor Board);
  • Toată gama de echipamente de diagnostic și infrastructură chirurgicală modernă;
  • Metode de tratament conform ghidurilor și protocoalelor internaționale;
  • Medicamente și consumabile de cea mai înaltă calitate;
  • Colaborarea cu spitale de top la nivel mondial, pentru realizarea tratamentelor ce nu pot fi efectuate în țară;
  • Acreditarea Joint Comission International – cea mai înaltă apreciere în domeniul medical, care garantează calitatea serviciilor și siguranța pacientului.
Pentru o programare la chirurgul mamolog Medpark, apelează 022 40 00 40 (disponibil 24/24).